Monday, November 9, 2009

Sweet disposition



:)...

Enjoy, baby!

Cat timp simti ca e right, e right...

Enjoy


Sweet disposition
Never too soon
Oh reckless abandon,
Like no one's watching you

A moment, a love
A dream, a laugh
A kiss, a cry
Our rights, our wrongs
A moment, a love
A dream, a laugh
A moment, a love
A dream, a laugh

Just stay there
Cause I'll be comin' over
While our bloods still young
It's so young, it runs
Won't stop til it's over
Won't stop to surrender

Wednesday, October 28, 2009

...si acum?

ok, sa zicem ca sunt nefericita in esesnta in prezent. Asta nu inseamna ca trebuie sa`mi vars frustrarile pe ceilalti... cu atat mai mult asupra persoanelor pe care le iubesc... sau persoanelor de la care mi se trage nefericirea deoarece nu ei imi conditioneaza fericirea. Aceasta "fericire" e independenta de ceilalti; este dependenta de mine; eu nu sunt dependenta de ea; eu imi propun in ce masura sa fiu fericita. Asa ca... trebuie sa decid in ce masura sa fiu fericita si ce factori mi`ar periclita acel prag de start al fericirii pe care mi`l stabilesc.

Iau deciziile pe care
trebuie sa le iau sau iau deciziile in functie de ceea ce simt?
Daca procedez dupa o gandire pe termen lung... ar trebui sa decid ceea ce trebuie. Dar acest trebuie este sustinut si indus de mentalitatea de turma... Trebuie pentru ca asa se cade sau trebuie pentru ca ceilalti nu inteleg... numai argumente sustinute de nimic concret.
Am o singura viata si am convenit cu mine ca deciziile pe care le iau sa fie in functie de ceea ce simt si de ceea ce`mi doresc. Asa ca renunt la acest trebuie. Pot trai liber, fara regrete si frustrari doar daca fac ceea ce simt, dar intr`un mod rational si matur. Problema insa este ca nu stiu nici ce trebuie, nici ce simt ca sa`mi pot da seama ce`mi doresc, ce vreau sa fac. Stiu doar ca... vreau sa fac ceava ca sa nu mai fiu in aceasta situatie care`mi da o stare de neimplinire. Nu`mi dau seama exact de la ce a pornit toata nedumerirea si nevoia de a decide ceva in aceasta privinta; in privinta ta, suflet drag.

Singura solutie, momentan, care`mi vine in minte este sa las sa vina totul de la sine si sa nu fac niciun demers. Lucrurile tind sa fie simple si sa se rezolve de la sine. Am incredere in intuitia mea, mi s`a demonstrat intotdeauna ca este reala, corecta. Intuitia este putin in contradictie cu ea insasi deoarece sunt caracteristici care ma satisfac si ma fac sa ma simt bine (ceea ce era si pana acum, chiar mai intens acum, deoarece te cunosc mai bine); dar in acelasi timp simt ca ceva este in neregula: ca ma minti sau ca imi ascunzi ceva sau ca intr`o anumita masura te folosesti de mine. Nu`mi dau seama de ce ai face asta... dar comportamentul oamenilor este dincolo de intelegerea rationala si fondata clar. Nu vreau sa cred aceste lucruri despre tine... dar din moment ce le simt, nu le pot ignora... ele exista... si asta ma intristeaza.

Te voi lasa sa pasti. De la sine prin comportamentul tau ma voi lamuri si situatia se va dizolva.
Oricum simt ca in continuare va fi o calatorie minunata... si totusi simt ca acesta este doar un inceput. Asa ca... to be continued.

Tuesday, October 27, 2009

xox


Am crescut :)
Ascult la radio o melodie care acum un an ma facea sa ma gandesc la anumite lucruri nu tocmai constructive... iar acum zambesc cu drag, privind amintirea in ochii tristi de atunci. Realitatea cu care ma confrunt poate e mai delicata si mai dificila decat ce mi se intampla acum un an :) Dar imi place cum o modelez constructiv; cum imi canalizez energia doar pe lucrurile cu adevarat importante pentru mine. Sa spunem ca nu toate merg struna, dar nu mai e niciodata panica si oricum lucrurile merg asa cum imi proun pentru ca tot ce tine de viata mea este in functie de mine, de deciziile pe care le iau, modul prin care le transpun in fapte si masura in care imi propun sa fiu fericita... echilibrata.

Am spus acum un an ca invat si ca nu ma voi mai lasa niciodata sa simt ce am simtit. Nu era firesc... nici omenesc... decat prin caracterul sentimentului uman. Dar nu omenesc.
Din nou zambesc gandindu`ma la trecut. Am invatat ca asa voi zambi intotdeauna la acest gand, deoarece sunt intr`o tranzitie constructiva permanenta.
xox



Wednesday, September 23, 2009

suflet drag


As vrea sa descriu cat de frumoasa este iubirea dintre 2 suflete. 2 suflete fragile care se completeaza si devin un intreg puternic. 2 suflete autentice si frumoase, atat de diferite, dar atat de asemanatoare ca si concept si baza de valori. 2 suflete care vor sa fie in permanenta in compania celuilalt suflet. Un suflet mov si un suflet verde. Cateodata in dungi, alta data in bulinute sau patratele sau triunghiuri, dar intotdeauna in complementaritate cu celalalt pentru ca potrivirea este perfecta indiferent de forma sau culoare, de stare sau dorinta.

Vibratia este foarte puternica, se simt unul pe celalalt incontestabil si se iubesc si se doresc a fi imbratisati... ceea ce se realizeaza prin trup... contactul constant care exista psihic si spiritual se transpune fizic in senzorial;
Am mers impreuna pe pasuni cu pietre colorate intr-un verde crud fluorescent de un muschi ciudat, dar viu; prinsi intr-o poenita de ceata... am coborat muntele si ne-am motivat reciproc sa avem incredere in propriile suflete minunate pe care le avem... sufletul mandru de sufletul mandru la randul sau de celalalt suflet mandru, au pierdut contactul cu realitatea in lumina apusului portocalie ce batea in marul din curte, de undeva de dupa munti... intr-un act de afectiune si simtire vibranta in care sensul aerului (acela de a te mentine in viata) era inutil, fara sens; magnetism intens intr-o contopire spirituala sustinuta usor de simtul tactil... mangaiere usoara a carcasei...

Intr-o liniste si imagine de inceput de lume, stau 2 suflete printre nori si ceata pe pasunea muntelui frumos. Timpul a stat... segment in favoarea noastra.

Tuesday, May 12, 2009

Acum stiu.


Fiind autentica am vazut ca se transpune subliminal aceeasi stare de confort si autenticitate si in comportamentul celuilalt. Asta inseamna ca fiind autentic detii controlul. Controlul de sine, deoarece nu e nimic de ascuns, de trisat de jucat, de demonstrat; esti tu si puterea iti apartine. Fiind autentic, liber, independent nu se mai nasc frustrari si de aici nu mai rezulta dorinta de a demonstra ceva celorlalti. Daca tu te cunosti si esti fericit cu tine, doar tie iti mai poti demonstra lucruri, eventual atunci cand vrei sa`ti depasesti limitele. E un lucru sanatos si minunat.
M`am entuziasmat!


M`am entuziasmat pentru ca am descoperit persoane fara frustrari, persoane deschise si libere si frumoase, persoane dragi mie. Simt cum crestem, ca o planta, impreuna. Nu mai sunt dependenta de anumite persoane pentru a fi fericita sau pentru a ma simti iubita. Lucrurile sunt mult mai simple. Nevoile mele sunt individuale si tin numai de persoana mea, ma simt bine si ma iubesc, se simt si ceilalti bine cu mine si ma iubesc. In acest fel ii scutesc si pe ceilalti de a fi atenti la nevoile mele si de a se simti oarecum nevoiti sa le satisfaca sau oarecum vinovati daca nu. Atrag prin ceea ce sunt, persoane asemanatoare mie. Pentru ca e nevoie de persoane care sa inteleaga toata deschiderea asta, acest vast orizont pe care il percep din multe unghiuri. Fara sa inlocuiesc realitatea cu propria realitate pentru a demonstra ceva, pentru a fi in defensiva sau ca sa am o parere mai buna despre mine sau sa fiu in avantaj intr`o situatie care in realitate e intr`un anumit fel, avantajul fiind imaginar (banuiesc ca astea sunt motivele pentru care unii oameni fac acest lucru).


Acum stiu.


Da, sunt indragostita de tine :). Intr`un alt fel de mod. Ti`am tot spus ca nimeni nu apartine nimanui. Mi`ar placea sa fim liberi si deschisi si sinceri, petrecand timp impreuna asa cum facem, cladind ceva deosebit. Nu vreau sa`ti rapesc libertatea, cerandu`ti tot felul de lucruri, iar tu mintindu`ma ca e ca mine, ca sa`mi satisfaci mie nevoia de posesivitate, tu oricum facand ceea ce vrei sa faci! E aberant! Beibi, esti liber, dragul meu :) Ne putem contopi spiritele libere creand o libertate comuna, fara frustrari, minciuni, posesivitate, gelozie, etc... o libertate LIBERA, folosita cu cap, si cat timp ne face placere sa fim unul cu celalalt, cat timp ne simtim bine impreuna, cat timp vom adora sa ne facem sa zambim reciproc, vom imparti timpul in favoarea noastra. Intelegi? :)

Esti genial oricum!

We can fight our desires
Oooh but when we start making fires
We get ever so hot
Oooh whether we like it or not
They say we can love who we trust
Oooh but what is love without lust?
Two hearts with accurate devotions
Oooh but what are feelings without emotions?

I'm going in for the kill
I'm doing it for a thrill
I'm hoping you'll understand
And not let go of my hand

I hang my hopes out on the line
Oooh will they be ready for you in time
If you leave them out too long
Oooh they'll be withered by the sun
Full stops and exclamation marks
Oooh my words stumble before I start
How far can you send emotions?
Oooh can this bridge cross the ocean?

Let's go to wars to make peace

Let's be cold to creat heat
I hope in darkness we can see
And you're not blinded by the light from me

LA ROUX - In For The Kill





Thursday, April 16, 2009

oare?


din nou spun... "parca mereu ajung de unde am plecat, doar cu mai multa experienta, mai multe sau mai putine vise, un prieten in plus sau in minus, cu inima franta si reparata sau din nou indragostita". Suntem indragostiti? ca oameni. Sau e doar necesitatea de a crede ca suntem indragostiti din nevoia de afectiune sau din dorinta de companie sau de control sau pur si simplu sa avem cu cine sa ne impartim timpul pe care`l pierdem aiurea sau nu.

Sunt indragostita de viatza. Ii stiu si partile bune, felul in care ma face fericita prin lucruri marunte, intamplari banale sau nu. Modul in care ma lasa sa o descopar si lucrurile minunate pe care le descopar. Ii stiu si partile rele, felul in care ma dezamagesc coincidentele sau oamenii sau nereusita proprie. Alegerile mele imi controleaza viatza in cea mai mare masura - imi place sa cred. Cu toate astea, iubesc viatza, o cunosc - probabil in mica masura - dar o iubesc.


Te stiu cum poti sa fii rautacios, incapatanat, cum ai nevoia de a controla, momentele de introvertire, de nonsalanta, de indiferentza... Te stiu cum esti bun, cum ma faci sa rad pur si simplu sau sa rad atunci cand sunt trista, cum iti dai interesul, cum imi porti de grija, cum iti dai interesul sa`mi faci pe plac sau sa ma simt eu bine, cum imi povestesti visele si dorintele tale, cum imparti cu mine ceea ce`ti place, ce vezi, ce auzi, ce te surprinde... cum ma surprinzi si tu pe mine aproape in mod constant prin detaliu sau in general. Ador sa te fac sa zambesti.

Precum e si viatza... de aici ar rezulta ca sunt indragostita de tine. Din nou. Dar in alt mod. Alte circumstantze. Alte abordari. Oarecum alti oameni.

"Valul sau apa?" Valul!


Mi`e teama de necunoscut, am nevoie de sigurantza, ador necunoscutul si ma plictiseste sigurantza. Risc. Nu e nimic de pierdut. Cat inca putem sa ne recuperam, sa suferim, sa ne bucuram, acum traim.


Confuzie? Sau mi`e teama sa recunosc ceea ce e scris negru pe alb si constientizez, din cauza ca mi`am promis ca nu ma voi mai lasa sa ma indragostesc de tine vreodata? Fac demersuri micutze, in mare lasand totul sa vina de la sine... Faci demersuri... micutze.


In final... E minunat sa fii indragostit atunci cand aratzi cu stil ca esti indragostit.

Oare chiar iti arat ca sunt indragostita de tine?