still...

I believe

deseori tot ceea ce simt ma face sa-mi doresc sa scriu, sa transpun intr-un mod, sa las o amprenta, o amintire a ceea ce ma constituie in acel prezent.
deseori tot ceea ce simt ma face incapabila sa transpun in litere... aceasta simtire e prea complexa, profunda... cum poti exprima un sentiment?
unui sentiment (1 ca cifra), ii poti pune un nume totusi... problema mea este ca sunt mai multe senzatii care constituie o stare generala, modul in care ma simt.
so, sa o iau invers? in loc sa pornesc de la starea finala "y" compusa din "x" sentimente, sa descompun pe sentimentul "x1", "x2",..."xn"? sa dau un nume fiecaruia si asa pot ajunge la cel final, grandios. The master :)
so,
entuziasm
teama
necunoscut
magie... (magie... cred ca in acest cuvant se concentreaza de fapt toti "x"-ii )
placere
satisfactie
tris... nu... nostalg... nu... aaaahh... ?...
credinta (I believe)
perspective
frumos
vise... :).....


implinire

siguranta ca decizia mea este buna pentru mine. "cea mai buna decizie pe care ai luat-o pana acum, Mirona! :) ". nici chiar, dar se afla in top 3. sau 2. si spun asta inainte de a se materializa concret in fapte. :) o fi bine? ma astept (stiu)... imi va fi mai bine. stiu ca din punctul, pozitia, situatia in care ma aflu acum, ceea ce am devenit, nu ma pot indrepta decat spre MAI bine/bun/satisfacator/placut/frumos.

incredere
da :) incredere.

Nu mai astept cu nerabdare momentul. Se va intampla. Se intampla.
Doar am incredere acum. Incredere in mine.

Al meu clar

O lunga perioada in care nu se intampla nimic; nimic nou, nimic satisfacator, nimic care sa ma faca sa tresar, nimic care sa ma faca sa am emotii, nimic care sa ma determine sa-mi doresc ceva. Un cerc vicios in care se amesteca prezentul cu trecutul si cu vidul din viitorul spre care stiu ca ma indrept - doar ca este acolo in fata mea si din comoditate.

Ajunsa la marginea formei neclare si distorsionate a vidului, ma apasa presiunea luarii unei decizii. Las vidul sa se incolaceasca in jurul meu, imobilizandu-ma, sufocandu-ma, sperand doar ca in acest giulgiu stiut - al meu - totusi se va ivi ceva, neasteptat, surprinzator...? Sau aleg sa-mi redirectionez pasii spre un loc necunoscut, neclar, scaldat in ceata diminetii, in care pot zari vag unduirea contururilor ce-l alcatuiesc.

Apa sau valul? :) Stim raspunsul!

Ma rasucesc pe calcaie si plec!
Lumina calda, ceata, forme nedeslusite, roua si zambet.
Al meu clar zambet.

throwing my hands up in the air

you got

the love

I need

to see

me

through...